Informaţii despre Oradea şi jud. Bihor

Bihorul detine recordul national absolut la numarul de handicapati.

În România, numărul persoanelor care beneficiază de certificate de handicapat e de 437.760. 57.475 dintre acestea sunt copii. Se estimează că mai bine de 100.000 dintre posesorii de certificate de handicapat sunt farsori care beneficiază ilegal de drepturile acordate de stat. „Indulgenţa” comisiilor de au făcut ca numărul handicapaţilor cu acte în regulă să atingă o cifră astronomică. Avantajelor materiale ce decurg din acest statut a făcut ca „fabricarea” certificatelor pentru falşii handicapaţi să devină o adevărată industrie.

„Fente” de mii de miliarde
Conform statisticilor oficiale, în primul trimestru al anului 2002 peste 12.000 de persoane au obţinut certificat de handicapat. Dintre acestea, multe ridică semne de întrebare.
Dacă o persoană reuşeşte să-şi scoată un certificat de handicapat, în afara pensiei sociale, statul este obligat, acolo unde este cazul, să suporte şi pensia de însoţitor, care este egală cu salariul minim pe economie. În plus, persoana cu handicap beneficiază de medicamente compensate, gratuităţi pentru abonamentul telefonic, energia electrică şi pe mijloacele de transport în comun. Plus 12 călătorii CFR gratuite anual.
Secretarul de stat Constantin Stoenescu, din cadrul Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap susţine că bugetul statului este prejudiciat în acest mod cu aproximativ 2.100 de miliarde de lei.
Potrivit datelor oficiale, numărul persoanelor cu handicap în Bihor est de circa 16.500 iar valoarea indemnizaţiilor plătite pentru luna septembrie 2004 pentru persoanele cu handicap a fost de aproape 14 miliarde de lei.
Adulţii cu handicap grav sau accentuat, care nu realizează venituri din salarii sau pensii, cu excepţia pensiei de urmaş, beneficiază de o indemnizaţie lunară de 1.400.000 lei. Cei care realizează venituri din salarii sau pensii, cu excepţia pensiei de urmaş, beneficiază de o indemnizaţie lunară de 50%, respectiv 30% din valoarea indemnizaţiei lunare. Nevăzătorii cu handicap grav beneficiază de o alocaţie socială în cuantum de 1.584.000 lei, indiferent de veniturile realizate din salarii”.

Şpagă şi falsuri
Majoritatea handicapaţilor bihoreni au dobândit certificate în perioada 1990-2000, când cadrul legislativ pentru obţinerea unui astfel de statut era mult mai permisiv. Atraşi de indemnizaţia de invaliditate şi de beneficiile materiale, mii de oameni suferind de afecţiuni minore sau chiar sănătoşi tun au reuşit să obţină un astfel de certificat.
Anul 2000 a însemnat apariţia noilor criterii medicale de evaluare şi revizuirea dosarelor. Procentul de „promovabilitate” s-a redus la circa 25 % dintre cazurile luate la puricat.
„Falşii handicapaţi fie au mituit comisia de expertiză medicală, fie au falsificat certificatul”, au declarat surse din cadrul organizaţiilor pentru peresoanele cu handicap din Bihor. O metodă frecvent folosită pentru „fabricarea” de handicapaţi este aceea prin care unei persoană internate în spital, îi este trecut pe fişa medicală un diagnostic exagerat în raport cu afecţiunea reală.

Bihorul, „campion” la handicapaţi
Bihorul deţine recordul naţional absolut la numărul de handicapaţi. Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Alexandru Kiss, a atras atenţia că s-a ajuns în situaţia paradoxală ca, în unele comune ca Vârciorog, Câmpani, Şinteu, Şuncuiuş ori Remeţi, un procent de 30-40% din populaţie să aibă statut de handicapat. Primarii acestor localităţi se plâng că nu au fonduri suficiente pentru a acoperi drepturile băneşti ce trebuiesc plătite posesorilor de certificate de handicapat.
Conform unor surse din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Handicapaţi (IJH) Bihor, eliberarea certificatelor de handicapat s-a transformat într-o adevărată „industrie”, o afacere aducătoare de bani foarte mulţi pentru membrii comisiei de examinare şi, în special pentru preşedintele acesteia, doctorul Ovidiu Pleşa.
„Practic, aceste certificate sunt eliberate după bunul plac al doctorului Pleşa, ceilalţi membru ai comisiei fiind doar simpli figuranţi” acuză câţiva funcţionari ai instituţiei bihorene. „Pleşa pune rezoluţia pe actele medicale înainte de întrunirea comisiei. Se eliberează certificate de handicapat în contrast vizibil cu starea de sănătate a persoanelor. Au fost cazuri în care s-au eliberat certtificate care atestau statutul de handicapat unor «nevăzători» care văd, «surzi» care aud, «şchiopi» care aleargă, etc.”
Bârfele din târg spun că Pleşa a băgat banii din şpăgi în barul de noapte «Escape», al cărui patron este. Presa bihoreană a relatat la momentul respectiv cum doctorul Pleşa a obţinut ilegal şi autorizaţia de funcţionare a localului, amplasat la câţiva metri de Biserica cu lună. Ovidiu Pleşa, cumnatul contrabandistului Adrian Tărău, este şi patronul unei prospere ferme de circa 100 de hectare în judeţul Satu Mare.

Recunoaştere parţială
Mirela Abrudan, director adjunct al Direcţia Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, recunoaşte că există situaţii neclare ale unor handicapaţi din Bihor. „Fiecare solicitant depune o documentaţie medicală apoi se face şi o anchetă socială de la Primărie. Pe baza acestei documentaţii, comisia stabileşte gradul de handicap.
În anul 2001 s-a făcut o reevaluare a persoanelor handicapate cu gradul I, iar în 2002 au fost reevaluaţi cei cu gradele II şi III de handicap. Există un procent relativ mic de persoane care au avut certificat permanent şi care nu s-au prezentat la reevaluări”– spune Abrudan.
Serviciile Publice de Asistenţă Socială (SPAS) au luat recent locul inspectoratelor pentru personale cu handicap şi sunt organisme aflate în subordinea Consiliilor Judeţene. SPAS au ca act de naştere Ordonanţele numărul 14 şi 90 din 2002 iar angajaţii noii instituţii trebuie să monitorizeze respectarea drepturilor persoanelor cu handicap, să urmărească dacă facilităţile de care beneficiază prin lege sunt aplicate cu adevărat şi să elimine birocraţia, în sensul că persoana cu handicap să îşi poată rezolva în cel mai scurt timp problema pentru care a venit. Despre aplicarea legilor privind facilităţile acordate handicapaţilor, este suficient să spunem că 25% din locuinţele acordate de primării, dintre cele construite prin ANL, trebuie să fie ale persoanelor cu handicap. Legea nu lasă nici un loc de interpretare, dar la Oradea n-a fost aşa.

Pleşa: „ Totul e OK”
Ovidiu Pleşa susţine însă că toţi handicapaţii bihoreni sunt în regulă şi că numărul acestora ar fi la nivelul mediei pe ţară. „Legea 343/2004 include la handicap o serie de afecţiuni. Comisia nu poate decât să pună în aplicare acele criterii. Nu depinde de comisie care afecţiuni intră sau nu în grad de handicap! Suntem obligaţi ca în momentul în care omul se prezintă la comisie cu adeverinţele medicale şi biletele de ieşire din spital, să le punem în practică”, se justifică Pleşa. Doctorul a explicat şi că în Bihor există un număr de 16.000 de bolnavi de cancer care, după un an de zile de la data ultimului tratament, au dreptul la certificat de persoană cu handicap.
„Pe lângă aceştia, mai sunt şi bolnavii de diabet, în număr de 15.000 în Bihor. Diabetul complicat intră şi el în grad de handicap” mai spune Pleşa.
Din numărul total de 16.500 aproape 3.000 sunt nevăzători. În Bihor sunt şi 10.000 de bolnavi psihici, cei cu afecţiuni grave fiind încadraţi şi ei în rândul persoanelor cu handicap” a mai declarat preşedintele comisiei ce stabileşte în Bihor cine-I ori nu handicapat şi care a mai susţinut chiar că, din anul 2003, numărul persoanelor cu handicap din judeţ a scăzut.
Pleşa a admis, din vârful buzelor, că nu toate certificatele de handicapat au fost acordate cui trebuie. „În activitatea de expertiză, comisia are şi o anumită doză de subiectivism. Dacă cineva are dubii, stăm oricând la dispoziţia comisiei superioare pentru un control de formă”, a spus Ovidiu Pleşa, conştient că nu există un organism de control capabil să verifice „la sânge” 16.500 de handicapaţi, cât are Bihorul.

Justificări de faţadă
„Ca preşedinte al comisiei de examinare, nu pot să influenţez cu nimic hotărârea membrilor din comisiei” explică Pleşa. „Această titulatură, de preşedinte, este mai mult o muncă de secretariat, pentru că toţi ceilalţi colegi de ai mei sunt medici primari, eu sunt numai medic specialist. În nici un caz nu pot să-i spun unui coleg cu 40 de ani de experienţă, <>. Eu nu am avut şi nici nu am nici o dorinţă să fiu preşedintele comisiei”– susţine Ovidiu Pleşa, care neagă şi că ar fi patrona barul „Escape”, şi că i-ar aparţine ranch-ul din Satu Mare.
Surse din cadrul organizaţiilor bihorene pentru persoane cu handicap demolează, însă, susţinerile lui Pleşa. „Problema falşilor handicapaţi este, de fapt, o problemă socială, lăsată moştenire de guvernarea PDSR. Foştii guvernanţi nu au iniţiat o «Lege a Bătrânilor” sau progame de asistenţă socială pentru ţăranii bătrâni, ţigani sau alte categorii de persoane fără venituri. Aşa s-a transformat o problemă socială într-una medicală. E de notorietate faptul că se dă şpagă la comisia de examinare! Dacă mergeţi în comune ca Săcueni, Tinca sau Diosig, aproape toţi ţiganii au certificate de handicapat. De fapt, totul se rezumă la bani. Autorităţile au preferat, în loc să dea ajutoare sociale, să închidă ochii la aceste practici ilegale. Pe de altă parte, şi celor din comisie le convine. La câţi au dat şpăgi ca să obţină certificate, sumele adunate sunt colosale” au declarat sub protecţia anonimatului mai mulţi reprezentanţi ai organizaţiilor pentru handicapaţi.
Conducerea Consiliului Judeţean (CJ) Bihor a anunţat recent că intenţionează să-i verifice pe toţi posesorii de certificate de handicapat. „În comuna Şoimi, 12,28% din populaţia cu vârste cuprinse între 18 şi 62 de ani posedă astfel de certificate. Din 1.596 de persoane, 196 au certificate de handicapaţi. Prea mulţi!”– şi-a justificat demersul preşedintele CJ Bihor, Kiss Alexandru, nemulţumit de faptul că falşii handicapaţi şi însoţitorii lor sunt plătiţi din bugetul administraţiei judeţene. În vizorul lui Kiss au intrat şi comunele Uileacu de Beiuş (având 7,88% persoane cu handicap), Budureasa (7,19%) şi Pietroasa (7,02%). Kiss este alarmat de faptul că în ultima perioadă, numărul persoanelor cu handicap şi al pensionarilor de boală a crescut brusc în judeţ. Preşedintele CJ Bihor afirmă că are o listă cu medici care au acordat peste 200 de certificate de boală în anul 2004. Pe lista neagră apar numele medicilor Aurel Lazăr (523 de certificate în 2004), Dan Spoială (283 certificate) şi Virgil Popa (249 certificate). Kisss spune că îl are în atenţie şi pe Ovidiu Pleşa. Ce va urma, vom vedea…

Gazeta de Oradea