
La putina vreme dupa aceasta izbanda, Constantin a emis Edictul de la Milan, prin care se punea capat persecutiilor impotriva crestinilor si se garanta libertatea credintei si a cultului. Imparateasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, a avut o contributie majora in sustinerea acestui efort inoitor. Constantin cel Mare a decis sa se construiasca o noua capitala, pe Bosfor, in locul vechii cetati Bizantion. Cetatea, inaugurata la 12 mai 330, a fost numita Constantinopol, actualul Istanbul, si unde se afla sediul Patriarhiei Ecumenice. In anul 325, imparatul a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea, participand la sedintele de deschidere si de inchidere si promulgand hotararile luate. Sfanta Elena s-a convertit in jurul anului 312, atasandu-se foarte mult de valorile religiei crestine. Prin ravna ei pentru descoperirea relicvelor sfinte a fost reperat locul Golgotei si s-a gasit lemnul crucii pe care a fost rastignit Hristos.
De asemenea, ea a staruit pentru construirea Bisericii Sfantului Mormant, a Bisericii de la Ghetsimani si a altor optsprezece lacasuri de cult. Pentru contributia imensa la raspandirea si inflorirea crestinismului, Constantin si mama sa, Elena, au fost trecuti de Biserica Ortodoxa in randul sfintilor si sunt socotiti "intocmai cu apostolii". Cu prilejul sarbatorii Sfintilor Imparati Constantin si Elena, ocrotitorii Catedralei Patriarhale, Sfanta Liturghie va fi oficiata de catre Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist, incepand cu ora 9.30. Inainte de oficierea Sfintei Liturghii, cinstitele moaste ale Cuviosului Parintelui nostru Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor si ale Sfintilor Imparati Constantin si Elena, vor fi scoase in procesiune si asezate intr-un loc special amenajat pe Dealul Patriarhiei, spre a fi venerate de credinciosi. Acolo, sfintele moaste vor ramane pana la inchinarea ultimului credincios.