Informaţii despre Oradea şi jud. Bihor

Nicolas Sarkozy, presedintele partidului majoritar din Franta, a pledat, ieri, in fata premierului Dominique de Villepin, pentru "suspendarea procesului de extindere” a Uniunii Europene, subliniind ca nici Romania, nici Bulgaria nu sunt vizate de aceasta propunere.

Sarkozy, lider al Uniunii pentru o Miscare Populara si ministru de interne, este primul lider politic chemat, pana in prezent, la consultarile pe care De Villepin a decis sa le faca pe tema crizei declansate de esecul referendumului asupra Constitutiei Europene, de pe 29 mai.

”Nici un stat nu are vocatia de a reintra in Europa”, a declarat el, citat de AFP. Afirmatiile lui Sarkozy apar in contextul in care liderii UE incearca sa redefineasca obiectivele organizatiei pe termen scurt, in urma crizei declansate de esecul Constitutiei si de disputele pe marginea bugetului comun.

"Trebuie sa suspendam extinderea cel putin pana cand vom reforma institutiile. Europa trebuie sa aiba granite. Ceea ce spun nu se refera nici la Romania, nici la Bulgaria, unde procesele sunt foarte avansate si nu putem reveni asupra lor, ci la toate celelalte state”, a afirmat Sarkozy.

Potrivit observatorilor politici, una din principalele cauze ale esecului de la referendum a fost opozitia majoritatii francezilor fata de o eventuala aderare a Turciei. Sarkozy nu a citat in mod explicit Turcia.


A aparut «oboseala extinderii»

Liderii Uniunii Europene au schitat, de-a lungul ultimilor ani, un viitor optimist al extinderii Uniunii Europene. Ei au anticipat deschiderea negocierilor de aderare cu Turcia si Croatia, au transmis asigurari statelor din zona Balcanilor de Vest ca, intr-o buna zi, vor fi parte a comunitatii si au promis formularea unei politici speciale "de vecinatate” cu Ucraina sau Moldova.

Hiperoptimistii s-au dus chiar cu gandul la posibilitatea crearii unui spatiu economic liber in bazinul mediteranean. Cel de-al cincilea val al extinderii, care cuprinde douasprezece state, inceput in 2004 si care va continua in 2007 sau 2008 cu Romania si Bulgaria, i-a adus pe eurobirocrati cu picioarele pe pamant. Statele veterane ale UE au acuzat o "oboseala a extinderii”, iar economiile lor au inceput sa stagneze. Intre politicienii germani sau olandezi si alegatorii lor s-a cascat o prapastie, primii fiind acuzati ca prefera sa lase bugetele nationale la statutul de principale finantatoare ale bugetului european, in timp ce alte state nu fac nici un compromis.


Sansa istorica a romanilor

In aceste conditii, rezultatele referendumurilor din Franta si Olanda nu au venit decat ca o consecinta directa. Semnalul de alarma a fost tras, iar acum politicienii incearca sa se plieze pe dorintele cetatenilor. Chiar daca in privinta Romaniei si Bulgariei nu exista un curent favorabil in randul publicului, aderarea celor doua state este iminenta, dupa ce angajamentele s-au concretizat prin semnarea unui tratat de aderare comun, in luna aprilie.

In privinta celorlalte state, nu s-au luat astfel de angajamente. Turciei i s-a promis inceperea negocierilor in octombrie, cu amendamentul ca acestea vor dura aproximativ 7 ani si ca nu este necesar ca negocierile sa se incheie in mod pozitiv. La randul ei, Croatia ar fi trebuit sa inceapa negocierile in decursul acestui an, insa a fost amanata din cauza faptului ca nu a cooperat indeajuns cu Tribunalul Penal International pentru Fosta Iugoslavie.


Turcia, din nou «bolnavul Europei»

In cazul Turciei, temerile publicului din Uniunea Europeana au legatura cu subiecte diferite. In statele preponderent catolice, exista parerea ca UE trebuie sa ramana un "club crestin”, unde un stat cu populatie majoritar musulmana nu s-ar potrivi din punctul de vedere al culturii si civilizatiei. In statele nordice si in Germania, exista temeri in privinta unui nou val de imigranti, greu sau imposibil de stopat. Francezii mai au in plus un motiv special: Turcia nu si-a asumat inca responsabilitatea istorica pentru genocidul asupra armenilor. In 1915, autoritatile turce au coordonat uciderea a 1,5 milioane de armeni, intr-o actiune considerata drept primul holocaust al epocii moderne. In prezent, minoritatea armeneasca din Franta beneficiaza de un lobby foarte sustinut pe langa autoritatile de la Paris.

Singurul ajutor pentru guvernul de la Ankara vine, in acest moment, de la Washington. Autoritatile americane au nevoie ca aliatul lor cel mai mare din aceasta zona a Europei sa beneficieze de stabilitate economica si sociala.


«Fara conditii noi»!
In acest context tensionat, premierul turc Recep Tayyp Erdogan a contraatacat, afirmand ca nu accepta noi conditii pentru aderarea la Uniunea Europeana si ca asteapta o atitudine "cinstita” in cadrul negocierilor. Associated Press comenteaza ca Turciei i-au fost impuse oricum conditii grele. Astfel, Ankara trebuie sa stabileasca relatii diplomatice cu Ciprul, sa faca progrese in privinta drepturilor acordate kurzilor, sa limiteze influenta militarior in politica si sa schimbe Codul Penal. In mod oficial, Turcia va incepe negocierile de aderare pe 3 octombrie.








Gardianul