Informaţii despre Oradea şi jud. Bihor

Generalul Svetko Kovac, seful serviciului militar de informatii din Serbia si Muntenegru, a declarat ca generalul sarb-bosniac Ratko Mladici, suspectat ca a comis crime de razboi, a fost adapostit ocazional de armata, pana in anul 2002, transmite BBC. Este pentru prima data cand armata sarba recunoaste ca l-a ajutat pe Mladici, cautat pentru genocid si crime impotriva umanitatii. Generalul Svetko Kovac a precizat pentru ziarul "Blic" ca, "pana in 2002, Ratko Mladici s-a aflat in casa lui, la adresa pe care toata lumea o cunoaste. Armata i-a oferit ospitalitate ocazional la locatiile sale". El a adaugat ca intelegerea s-a sfarsit in anul 2002, dupa care "am pierdut orice urma a lui Mladici". La inceputul acestei saptamani, un alt oficial sarb, seful agentiei de securitate, a anuntat ca autoritatile au pierdut urma lui Ratko Mladici in 2002.

Generalul Kovac a mai afirmat ca serviciul militar de informatii a continuat sa primeasca date potrivit carora Mladici s-ar ascunde in baze militare, insa nici una dintre aceste afirmatii nu a putut fi confirmata. El a mai spus, de asemenea, ca serviciul de informatii nu a fost "implicat in nici un fel de negocieri cu Mladici" referitoare la predarea sa, contrar unor afirmatii aparute in presa.


Termen-limita de 11 zile
Belgradul se afla sub presiune internationala continua, privind arestarea generalului Mladici si a fostului lider sarb Radovan Karadzic pana la 11 iulie, cand se implinesc 10 ani de la masacrarea a peste 7.000 de musulmani bosniaci la Srebrenita. Statele Unite au afirmat ca vor ajuta Serbia in acest sens, avand in vedere ca se asteapta ca generalul Mladici sa fie arestat in curand.

Tribunalul ONU pentru crime de razboi de la Haga a formulat 16 capete de acuzare impotriva lui Radovan Karadzic si Ratko Mladici, printre care comiterea de crime impotriva umanitatii, genocid si violarea legilor de razboi in Bosnia-Hertegovina, in perioada aprilie 1992-iulie 1995. Potrivit rechizitoriului, Karadzic, fostul lider sarb bosniac, si Mladici, care conducea armata, sunt responsabili de persecutarea musulmanilor bosniaci si a civililor croati pe motive politice, religioase si nationale.

In ultimele sase luni, Serbia si Muntenegru a predat mai mult de zece persoane suspectate ca au comis crime de razboi.


Cazul Mladici nu influenteaza aderarea la UE

La randul sau, Miroljub Labus, vicepremierul sarb, a declarat ca Guvernul Serbiei va face totul pentru realizarea unei colaborari depline cu Tribunalul Penal International (TPI) de la Haga si a reiterat ca descoperirea lui Ratko Mladici si deferirea lui catre TPI nu constituie o conditie obligatorie pentru inceperea negocierilor USM cu UE. De asemenea, el a precizat ca a primit de la oficialii Comisiei Europene confirmarea hotararii de a continua procesul de aderare a USM la UE, transmite Radio Novi Sad, citat de Rador. Vicepremierul a adaugat ca procesul de preaderare poate fi incheiat in noua luni. Labus urma sa afle, in timpul convorbirii pe care a avut-o ieri cu Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, daca negocierile de aderare vor demara pe 5 octombrie.







Gardianul