Informaţii despre Oradea şi jud. Bihor

Un angajat al Direcţiei Poliţiei de Frontieră Oradea a dat în vileag o reţea de contrabandişti din Satu Mare

Un angajat al Direcţiei Poliţiei de Frontieră Oradea a dat în vileag o reţea de contrabandişti din Satu Mare
# Pentru a scoate la iveală traficul cu ţigări, poliţistul de frontieră a mimat că este membru activ al grupului infracţional
# Creierul contrabandiştilor era şef al unui birou zonal de poliţie rurală din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Satu Mare

Traficul de ţigări este unul dintre cele mai eficiente mijloace de chivernisire peste noapte. Cea mai bună reţetă este cumpărarea ţigărilor din Ucraina şi vânzarea lor către comercianţii români. Singurul impediment îl reprezintă epoleţii din punctele de frontieră şi din împrejurimi. Care, de cele mai multe ori, trebuiesc “motivaţi” pentru a închide ochii. Numai că, de această dată, creierul formaţiunii de crimă organizată este chiar un umil slujbaş cu epoleţi pe uniformă, din cadrul ministerului lui Vasile Blaga. În calitate de “capo di tutti capi”, Ioan Puţi era, până să fie prins, un fel de “fac totum” al bandei. Se implica activ la trafic, lua mită şi chiar… dădea mită. Din păcate pentru el, dar şi pentru trupa sa de contrabandişti, poliţistul de frontieră pe care l-a mituit a “dat în gât” tot mecanismul afacerii. Onest şi cinstit, F. I., un angajat al Direcţiei Poliţiei de Frontieră (DPF) Oradea, a depus la Biroul Satu Mare al Departamentului Naţional Anticorupţie (DNA) Oradea un denunţ, imediat după ce a fost ispitit de colegul de breaslă. Ca şi un actor desăvârşit, F.I., a intrat în jocul contrabandiştilor până când a reuşit împreună cu procurorii DNA Oradea să surprindă flagrantul.

Mita cu “preludiu”
O mie de dolari SUA pe fiecare transport. Acesta era preţul tăcerii pe care Puţi i l-a propus poliţistului de frontieră F.I. În data de 20 iunie 2006, inspectorul DPF Oradea a depus la Biroul din Satu Mare al DNA Oradea un denunţ din care a rezultat că în 14 iunie 2006 i s-ar fi intermediat o discuţie cu Ioan Puţi, şef al unui birou zonal de poliţie rurală din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Satu Mare. Cel care a intermediat respectiva discuţie a fost Vasile Mic, lucrător vamal al Biroului Vamal Petea. Întrevederea respectivă a fost tardivă, dar cu scop precis. “Ioan Puţi i-a dat de înţeles lui F. I. că ar putea să câştige sume de bani, dacă în calitatea sa de şef al Sectorului Poliţiei de Frontieră Târna Mare din cadrul IJPF Satu Mare va facilita introducerea în ţară de ţigări de contrabandă de provenienţă ucrainiană”, spune Marius Iancu, procurorul DNA care s-a ocupat de acest caz.
Denunţul a fost înregistrat la DNA în dosarul nr. 32/P/2006, existând indicii temeinice privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie. “La mijlocul lunii iunie 2006, Ioan Puţi a aderat la un grup de crimă organizată constituit în vederea săvârşirii de infracţiuni de contrabandă cu ţigări şi a pus la punct un sistem potrivit căruia trebuia să obţină sume mari de bani de la persoanele care traficau ţigări de contrabandă peste frontiera de stat, prin alte locuri decât prin cele destinate controlului. În perioada 20 iunie 2006 – 6 iulie 2006, supusă cercetării noastre, inculpatul Ioan Puţi, în calitate de ofiţer în cadrul IPJ Satu Mare şi coordonator a 5 posturi de poliţie rurală, şi-a traficat atribuţiile de serviciu în vederea obţinerii de sume de bani necuvenite, aderând şi sprijinind un grup de crimă organizată. Acestor persoane le-a fost înlesnită de către inculpat introducerea în ţară prin afara punctelor de control a unor mari cantităţi de ţigări de provenienţă ucraineană, în scopul revânzării lor. Rolul inculpatului era şi acela de a asigura transportul în siguranţă de la frontieră şi până în afara zonei”, povesteşte Iancu despre implicarea lui Puţi în reţeaua de contrabandă.
Întrevederea din 14 iunie a fost practic doar “preludiul”, Puţi fiind foarte atent la modul de abordare, sugerându-i discret poliţistului de frontieră variante de rotunjire a bugetului. Descoperind urme de “înţelegere”, Puţi s-a dovedit a fi mult mai concret în 20 iunie, când a venit la casa lui F.I. însoţit de Grigore Babă, unul dintre membrii bandei. Ca locuitor al comunei Turţ, Babă era un bun cunoscător al zonei. Acesta i-a descris poliţistului de frontieră modul în care urmează să fie introduse ţigările în ţară printr-un loc greu accesibil, împădurit pe timp de noapte. “Pentru a-l motiva, Ioan Puţi i-a oferit martorului suma de 1.000 de dolari”, zice procurorul DNA.

Două transporturi reuşite
Odată cu cea de-a doua întrevedere, s-a convenit ca primul transport să aibă loc în dimineaţa de 26 iunie 2006 şi că singura legătură pe care F.I. să o aibă cu contrabandiştii să se realizeze prin Puţi. Poliţistului de frontieră i s-a cerut ca în intervalul orar 3 şi 7, din dimineaţa zilei de 26 iunie, în zona de acţiune să nu fie echipaje de patrulare ale Poliţiei de Frontieră.
“Inculpatul Puţi i-a comunicat lui Babă că nu vor fi probleme la frontieră, astfel că, în dimineaţa de 26 iunie, pe timp de noapte, învinuitul Babă, însoţit de inculpatul Ştefan Pop şi o altă persoană rămasă neidentificată, s-au deplasat cu o autoutilitară în zona minei Turţ la rampa de descărcare-încărcare, unde erau aşteptaţi de învinuitul Gheorghe Mândruţ, cumnatul învinuitului Grigore Babă”, a fost raportul inserat procurorilor DNA Oradea. “Persoana neidentificată a pornit autoutilitara, iar învinuiţii Babă, Mândruţ şi Pop au continuat deplasarea până la linia de frontieră cu un tractor cu remorcă. Aici, pe cei trei îi aşteptau mai mulţi cetăţeni ucraineni, rămaşi neidentificaţi, care au adus 100 de baxuri de ţigări. Au încărcat ţigările în remorcă, după care acestea au fost transportate la rampă şi încărcate în autoutilitară. Mijlocul de transport a fost pus la dispoziţie de învinuitul Emeric Kovacs. Pop şi Puţi au fost cei care au organizat întreaga acţiune infracţională, ei fiind cei care ştiau că Emeric Kovacs cumpără ţigări de provenienţă ucrainiană în scopul revânzării”, se mai scrie în raport.
În urma transportului reuşit, Puţi s-a întâlnit cu F.I. între Valea Seacă şi Bocicău (judeţul Satu Mare) pentru a-i înmâna personal “premiul” de 1.000 dolari. Suma de bani, primită cu titlu de mită de la Puţi, a fost predată pe bază de proces verbal la DNA Oradea, banii fiind la dosarul cauzei. Până la al doilea transport nu a trecut nici măcar o săptămână. Deşi programat pentru 30 iunie 2006, acesta s-a amânat până în 3 iulie, din cauza unei ploi torenţiale. “Pontul” a trecut de 100 de baxuri, iar remuneraţia a fost pe măsură. Partea poliţistului de frontieră din pradă a fost de 35 de milioane lei vechi, sumă care a intrat de asemenea în vistieria DNA Oradea. Era începutul sfârşitului.

Flagrantul
Ulciorul n-a mai mers la apă şi a treia oară. În seara de 5 iulie 2006, Puţi, Pop şi Kovacs s-au întâlnit acasă la Babă. Nu ştiau ce-i aşteaptă. Au fost văzuţi cum s-au deplasat toţi patru din comuna Turţ. La un moment dat, Babă şi Puţi au coborât din maşină. Au făcut rost de o autoutilitară Iveco în care trebuia să fie încărcate ţigările. Pe drumul care duce spre mina Turţ s-a reîntregit trupa. Pop şi Kovacs şi-au continuat drumul spre locul numit “la rampă”, unde îi aştepta tractorul cu remorcă aparţinând lui Babă condus de Gheorghe Mândruţ. Autoutilitara a fost lăsată, după care cei patru au parcurs cu tractorul distanţa până la zona de frontieră unde trebuiau să vină contrabandiştii ucraineni cu ţigările. 320 de baxuri lăsate de ucraineni lângă frontieră au fost transportate în patru ture. “Pentru că existau suficiente date privind locul prin care se efectuau actele de contrabandă, persoanele implicate şi împrejurările săvârşirii faptelor, a fost organizată prinderea în flagrant a învinuiţilor. Astfel, în momentul în care învinuiţii intenţionau să pornească cu cel de-al patrulea transport de lângă linia de frontieră spre interior, cei patru învinuiţi au fost prinşi în flagrant de angajaţi ai Direcţiei Poliţiei de Frontieră Oradea, stabilindu-se că au fost introduse în ţară 320 de baxuri de ţigări Saint George”, susţine Marius Iancu în rechizitoriu.

Pe mâna DNA
Rând pe rând, cei implicaţi au ajuns la sediul DNA Oradea pentru a da declaraţii vizavi de ceea ce s-a întâmplat. Inclusiv Emeric Kovacs, care băiat descurcăreţ, a fugit de la locul evenimentului în ziua flagrantului. Mustrat de conştiinţă, s-a predat în 17 iulie. După ce a fost căutat şi dat în urmărire generală…
“În 20 iunie, am fost contactat la reşedinţa mea din Târna Mare de lucrătorul de poliţie Ioan Puţi, acesta fiind însoţit de o persoană care mi-a fost prezentată ca fiind Grigore Babă”, spune în declaraţia sa F.I: “Cu ocazia discuţiei, Puţi mi-a propus în mod concret să retrag lucrătorii de pe direcţia SF 161-SF 162 pe la mina Turţ, întrucât aici este cel mai avantajos şi convenabil să se introducă ţigările din Ucraina. Când s-a pus în discuţie problema câştigului, Puţi a spus că atât eu, cât şi el să primim 1.000 de dolari, iar cei care fac activitatea de contrabandă să împartă restul banilor între ei”, a mai spus poliţistul de frontieră care a demascat grupul infracţional.
“Nu este nimic adevărat. Totul mi-a fost înscenat”, s-a mulţumit Ioan Puţi să spună, în ciuda dovezilor clare care îl incriminează.
Procurorii anticorupţie au dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului Ioan Puţi pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare şi sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat, constituit în vederea săvârşirii de infracţiuni grave, luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu şi complicitate la contrabandă calificată.
“Rezultatele anchetei relevă că ofiţerul de poliţie Puţiu a avut un rol major în organizarea activităţilor de contrabandă”, spune Ion Moldovan, procuror şef al DNA Oradea. “Acesta nu numai că a evitat să planifice echipaje de control în zona de frontieră şi să anunţe autorităţile vamale în vederea confiscării ţigărilor, dar a şi dirijat şi coordonat activităţile. Din probele administrate a mai reieşit că acesta a încercat să atragă în grupul infracţional şi un ofiţer din Poliţia de Frontieră, oferindu-i în schimb anumite sume de bani. Prejudiciul produs se ridică la suma de 8,34 miliarde de lei, constând în contravaloarea ţigărilor sustrase de la controlul vamal şi neconfiscate. Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Oradea”, mai spune Moldovan.

Cazul Puţi este al doilea după cel al lui Stănică Dădiu, un alt ofiţer al DPF Oradea, şef de tură serviciu al SPF Halmeu, intrat în legătură cu o grupare ucrainiană având ca obiectiv trecerea prin frontieră a ţigărilor din Ucraina. La fel ca Puţi, Dădiu era băiat de 1.000 de para pe seară. La fel ca Dădiu, Puţi va împărţi o celulă…

Interceptări telefonice
În convorbirea telefonică din 26 iunie 2006 dintre Ioan Puţi şi F. I. de la ora 22.00 cu prilejul remiterii sumei de 1.000 de dolari, se fac trimiteri numeroase la activitatea de contrabandă din zonă, coordonată şi protejată de către inculpat. Din convorbire, din care redăm un fragment, rezultă clar că Ioan Puţi cunoaşte în amănunt activitatea de contrabandă:
F.I.: O…f.(…). Dumnezeu de drum, că-mi rup maşina. Cum a mers?
I.P.: Super! N-o fost…no… Na, o mie, numără-i!

F.I.: Tu ai încredere în ei?
I.P.: Deci, io cu cine am fost la tine (Babă)… deci ăsta-i un om pe care poţi să tai lemne… poţi să le tai gâtul jos, poţi să le tai mâinile jos… nu se pune problema…
I.P. : Stai să-ţi spun… că ăştia ştii cum se duc? S-o dus azi noapte… pe la cât aţi venit?… cu zâuă… în două ore a fost gata, jos cu ele (ţigările)… erau aicea pă când…

F.I.: Nu,… deci o mărs la 100 m de acesta… şi jos…hăt mă jos… am vrut să văd, zic să nu cumva să fi picat. Cum o fost aproape, ei nu s-o uitat, în p… calului, zic îmi pică unul din tractor, vine careva şi-l găseşte.
I.P.: Nu, le leagă (baxurile), le leagă în ceva nylon… şi peste nylonul acela ăi ceva rafie.

F.I.: … şi să le acopere cu oarice…
I.P.: Îs băgate în ceva folie neagră, folie de aceea neagră, aşe zâc aştia…




Gazeta de Oradea