Informaţii despre Oradea şi jud. Bihor

Stiri Intern - Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a discutat proiectele le legi ale siguranţei naţionale.

Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a discutat proiectele le legi ale siguranţei naţionale.
A fost prima şedinţă CSAT prezidată de preşedintele interimar Nicolae Văcăroiu.

Pachetul de legi a fost adoptat tacit la Camera Deputaţilor, aflându-se în prezent la Senat, care a cerut punctul de vedere al CSAT asupra acestor proiecte.

Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a dat detalii, într-un interviu la BBC, despre acest puncte de vedere.


Ascultaţi interviul cu Teodor Meleşcanu

Pachetul de legi privind securitatea naţională a stârnit dispute între preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu.

Varianta propusă de CSAT, realizată în mare parte de serviciile de informaţii, a fost serios modificată la guvern, de consilierii premierului.

Mare parte din atribuţiile preşedintelui trec în varianta guvernului, la premier.

Restricţii pentru SRI şi SIE

Legile SRI şi SIE, precum şi statutul ofiţerilor de informaţii, au fost aprobate tacit de Camera Deputaţilor şi urmau să fie dezbătute de Senat, dar era necesar avizul CSAT.


Premierul Tăriceanu obţine o victorie cu privire la pachetul de legi ale siguranţei

Despre varianta iniţială, aprobată de CSAT şi susţinută de preşedintele Băsescu, mai multe organizaţii neguvernamentale şi consilierii premierului au spus că ar da puteri prea mari ofiţerilor de informaţii, în dauna drepturilor cetăţenilor.

Concret era vorba de faptul că ofiţerii de informaţii ar fi primit o imunitate sporită, adică nu ar fi fost traşi la răspundere, dacă în cazul unor operaţiuni de securitate, ar fi provocat daune unor cetăţeni sau proprietăţilor acestora.

În plus, ofiţerii de informaţii ar fi putut să facă aproape tot ce face un procuror în cursul unei anchete penale, adică să strângă documente sau chiar să audieze martori.

În cele din urmă, în varianta adoptată de guvern, aceste lucruri ar putea fi făcute de ofiţerii de informaţii doar în cazurile privind acuzaţiile de terorism.

Altă problemă cu legile securităţii este posibilitatea serviciilor de informaţii de a face afaceri pentru a se autofinanţa.

Acest lucru era permis în varianta CSAT, dar a fost scos în varianta guvernului.

Ce va zice Traian Băsescu?

Fuga din ţară a lui Omar Hayssam, singurul acuzat de terorism în România, a arătat necesitatea actualizării legilor serviciilor de informaţii, mai ales în domeniul colaborării dintre ele şi al cooperării dintre ofiţerii de informaţii şi procurori.


Demisia şefilor SRI şi SIE după acel episod a arătat că legea Serviciului de informaţii Externe nu corespunde Constituţiei în chestiunea numirii directorului serviciului.

Varianta guvernului mai prevede trecerea în subordinea Parlamentului a Comunităţii Naţionale de Informaţii, structura creată la Preşedinţie pentru analiza informaţiilor primite de la toate serviciile secrete.

În plus, Serviciul de Protecţie şi Pază şi cel de telecomunicaţii speciale, aflate în coordonarea Preşedinţiei, ar urma să devină departamente în cadrul Ministerului de Interne, lucru cu care nu este de acord nici preşedintele Băsescu, dar nici PSD.

În fine, nici propunerea PNL, de înfiinţare a unei Autorităţi Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor, care ar urma să fie singura instituţie care să se ocupe de ascultarea telefoanelor, nu este agreată de toată lumea.

PSD, care are o variantă proprie a legilor securităţii, nu a căzut de acord cu PNL pentru adoptarea unei forme comune a acestor legi, care chiar dacă ar fi aprobate în Parlament, ar urma să fie trimise la promulgare preşedintelui.

Iar dacă Traian Băsescu va reveni la Cotroceni după referendumul din 19 mai, ar putea retrimite Parlamentului legile securităţii dacă nu ar fi de acord cu forma finală a lor.

BBC - CSAT - Stiri Intern