Informaţii despre Oradea şi jud. Bihor

Sunt tot felul de boli incurabile... Deocamdată. Căci, poate, se va găsi ac de cojocul... pardon!,

ac de injectat ceva, care să stăpânească boala respectivă, pentru germenul căreia nu s-a găsit leac. Bunăoară, gripa aviară, care se răspândeşte preponderent la păsări, dar se pot îmbolnăvi şi purtători nespecifici. Alte boli incurabile au diferite arii de răspândire legate de climă, de preferinţele sexuale, de gene etc. Există, însă, o gripă mai sâcâitoare şi puternic păguboasă, mai asiatică decât cea aviară, care îi cuprinde doar pe vorbitorii unei anumite limbi: limba maghiară.

Dat fiind faptul că este o limbă de circulaţie... mondială, doar numai printre indivizi aceleiaşi naţii, s-ar părea că este foarte periculoasă. Norocul este că, deşi a pornit dintr-un punct fix şi la dată precisă, Trianon 1920, cu o tulpină viguroasă, ungurească de prima mână (Tr20H1), a intrat cu timpul într-o cronicizare ver(z)iculară şi a fost localizată: în Ungaria şi numai în unele ţări din jurul acesteia. Gripa respectivă se accentuează cu anumite ocazii şi se manifestă cu lamentaţii, acuzaţii şi ameninţări specifice Evului Mediu timpuriu, la adresa altor neamuri, care li se năzare că ar fi vinovate de nefericirea lor. Acestea, mai ales, când simt că organismul statal al purtătorului este slăbit din varii alte cauze, negreşit răbufneşte anual, la o dată fixă, pe 15 martie.

Am putea spune că în ţara noastră se întrunesc ambele condiţii, plus o circumstanţă agravantă, aceea că românii, probabil, suferă şi astăzi, ca o moştenire, de o boală a sufletelor mici: slugărita. Să fiu iertat, dar parcă tocmai cei mai inconştienţi se fofilează prin unele posturi de decizie. Să nu se creadă că gripa hungaristă nu se manifestă şi între intervalele de dat în clocot a febrei, care îi menţine în formă şi în frunte pe unii dintre marii atinşi de paranoia respectivă, visul unei Ungarii Mari. Cei infectaţi se mişcă mereu, ca viermii în rană, şi înaintează pas cu pas către acel ţel improbabil.

Majoritatea observatorilor avizaţi în problemele internaţionale prevăd un sfârşit lamentabil al însăşi limbii respective, principalul purtător al virusului şi asta nu din vina cuiva, ci chiar a lor înşişi, dată fiind agresivitatea şi frica de ceva de care nu pot scăpa. Vezi separatismul în şcoli, vezi universităţi speciale ungureşti pentru specialităţi care să pretindă apoi posturi şi învăţarea limbii maghiare de către ceilalţi. De asemenea, nu este o soluţie euthanasierea posibililor purtători ai gripei hungariste, după modelul ministrului Flutur cu pubelele lui de gazare a înaripatelor potenţial purtătoare a virusului gripei aviare. Ungurii înşişi îi vor da la o parte pe cei care îi îmbată cu un limbaj care stă la originea tulpinei actuale a gripei lor provenită prin modificarea tulpinei Tr20 în Tr20Hh40, adică boala provocată de Horthy în 1940 şi care se continuă şi astăzi cu un întăritor din mila lui Stalin s.a., respectiv Regiunea Autonomă Maghiară de tristă amintire, ca o răsplată pentru închinătorii şi aplecătorii spre bombeul cizmei sinistrului tătuc.

 Apoi, istoria gripei hungariste ne aduce la anul de graţie 2006, 15 martie, când se vrea, de data aceasta, cu sprijin din alte puncte cardinale, reinflamarea celui mai nou trunchi al gripei din pustă, drept în munţii noştri, la Odorhei, virusul Tr20S06 (de la secuime 2006) cu nimic modificat faţă de făcătura stalinistă. Poate cu unele absurdităţi în plus, care îi fac incredibili, spre norocul nostru.

Căci, dacă ar fi după cei puşi să ne păzească Constituţia, slabă nădejde, câtî vreme, de-a lungul timpului, s-au îmbolnăvit de gripa asta de import şi unii purtători nespecifici, numiţi îndeobşte "cozi de topor"...

Crisana