Informaţii despre Oradea şi jud. Bihor

Stiri intern - La puţin timp după aprobarea în Senat, legea Agenţiei de integritate a început deja să stârnească nemulţumiri.

La puţin timp după aprobarea în Senat, legea Agenţiei de integritate a început deja să stârnească nemulţumiri. După ce liderii federaţiei sindicale Cartel Alfa au criticat legea care îi obligă să depună declaraţii de avere şi să fie controlaţi de inspectorii agenţiei, a venit rândul magistraţilor.
Societatea pentru Justiţie - cum se numeşte o organizaţie a judecătorilor şi procurorilor, susţine că prin numirea conducerii agenţiei de către Senat, s-ar exercita o formă de control asupra puterii judecătoreşti, de către puterea legislativă, ceea ce ar încălca separaţia puterilor în stat.

Înfiinţarea ANI este un angajament luat de guvern în faţa Comisiei Europene, care ar fi putut determina aplicarea de sancţiuni României.

Judecătorul Horaţiu Dumbravă, preşedintele Societăţii pentru Justiţie, are câteva obiecţii faţă de Agenţia care ar urma să verifice averile demnitarilor şi magistraţilor.

Prima ar fi că nu e natural ca guvernul, prin faptul că include bugetul agenţiei în bugetul de stat, ar putea condiţiona într-un fel activitatea de control a inspectorilor ANI.

Horaţiu Dumbravă mai spune că nici procedura de numire a şefilor agenţiei nu e în regulă.

Prin faptul că preşedintele şi vicepreşedintele sunt numiţi şi revocaţi de Senat, s-ar putea face presiuni asupra inspectorilor care fac verificări.

Senatorul UDMR, Gyorgy Frunda, preşedintele comisiei pentru drepturile omului, e însă de părere că ar trebui ca agenţia să înceapă să funcţioneze, să se vadă ce merge şi ce nu şi abia apoi să se aducă eventuale corecturi legii.

Agenţia de integritate nu e prima structură care ar trebui să verifice averile demnitarilor, funcţionarilor publici şi ale magistraţilor.

O lege din 1996 prevedea înfiinţarea unor comisii speciale pe lângă Curţile de Apel care ar fi trebuit să verifice averile preşedintelui, membrilor guvernului şi parlamentarilor.

Din 2000, de când demnitarii sunt obligaţi să depună declaraţii de avere, au fost foarte puţine cazuri în care aceste declaraţii au fost verificate şi în care s-au constatat diferenţe între averea reală şi cea pusă pe hârtie.

Cel mai celebru este cel al lui Dan Ioan Popescu, fostul ministru al industriilor din guvernul Năstase, care a contestat la Înalta Curtea de Justiţie decizia comisiei, conform căreia o parte a averii familiei sale, aproape 1 milion 300 de mii de euro, avere dobândită între 2000 şi 2004, nu a putut să fie justificată.

BBC - Legea ANI starneste deja nemultumiri - Stiri intern